Piata Dorobanti a raposat

Timp de 17 ani am fost cu Piata Dorobanti intr-o relatie de amicitie fortata. Am urat smecheria vanzatorilor de aici care furau pe rupte la cantar, preturile mari si marfa veche cosmetizata in fiecare dimineata, dar pentru ca era singura piata la indemana n-am putut s-o ocolesc. Daca inainte de 1989 marfa nu era atat de proasta si nici foarte scumpa, dupa 1990 a inceput dansul preturilor dedicate oamenilor cu stare, preturi care au devenit tot mai aberante pentru o marfa tot mai proasta. N-am inteles cum a rezistat 22 de ani dupa Revolutie nici daca mi-ar desena cineva pe hartie cu carioci diferite scheme logice privind comportamentul cumparatorului-victima.
Dar de acum s-a ispravit, vorba lui Toparceanu, caci Piata Dorobanti e praf si pulbere. De fapt moloz si cadre metalice. Si ce am urat eu cel mai mult in zona in care am trait 17 ani s-a dus. Sper sa nu rasara peste noapte o noua piata la fel de nesimtita care sa reocupe locul I in topul locurilor unde sa nu ajungeti niciodata.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: