Cani si scortisoara

Cand eram mica, locuiam aproape de o biserica. Mai este si acum, doar ca arata de parca ar fi intrat la apa, e saracacioasa si de departe zici ca-i o cladire parasita daca n-ar avea o cruce care s-o tradeze. In locul caselor din jur au aparut vile si cladiri din sticla, iar noii locatari ai zonei par prea scortosi si ocupati ca sa-si mai aminteasca de cele sfinte.

Biserica era atunci ca televiziunile de stiri azi. Acolo aflai prin viu grai tot ce misca in comunitate, cine cu cine s-a mai luat, cin’ s-a mai pierdut dintre pamanteni, cin’ s-a maritat, cine a tradat si a divortat. Si atunci oamenilor le placea cancanul, doar ca era retinut, soptit si insotit de o cruce mare, ca doar stirile se varsau in preajma casei Domnului. Intr-o zi cineva juca de fericire, chiuind, a doua zi cineva lesina de durere, si toata gama de sentimente se revarsa zgomotos pe strada copilariei mele, in timp ce eu ma straduiam sa inteleg ce mama naibii inseamna viata.

Ce n-am sa pot uita  sunt inmormantarile la care se aruncau bani si se imparteau cani si coliva pudrata din belsug cu scortisoara, din mainile unor femei indoliate care-si abandonau lacrimile in pomeni. Mamaia mea avea un bufet plin de cani, aurite, dantelate, cu toarta mare sau mica, grele sau usoare, albe sau inundate de culori. Fiecare se zbatea sa pastreze o farama din viata celui dus si sa-i duca povestea mai departe.

La cinci ani credeam ca oamenii se nasc fie batrani, fie tineri si ma rugam ca eu sa fiu „nascuta” tanara. Nu voiam sa ajung ca aia batrani de pe urma carora nu mai ramanea decat o cana.

Azi, scortisoara si canile imi amintesc de mamaia, de felul cum traia cu tataia viata lor si a altora in casa lor modesta aflata langa o biserica mare si frumoasa, intr-o vreme in care timpul mergea cu bune si cu rele, domol si atent, ca nu cumva cineva sa inghita sentimentele pe nemestecate.

Anunțuri

One response to this post.

  1. Posted by ANCA N. on 22 Februarie 2012 at 16:34

    Excelent. Parca si vad biserica dintre blocuri pe unde ne-am jucat o vreme.

    Asa de frumos scrii!

    Anca N.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: